Am mai pus treburi pe la Umbra…, în caz că-i cineva tentat să mai arunce un ochi. Da, știu, n-are nici un haz să citești pe bucățele din cînd în cînd, uiți și cine erau nenicii, și ce voiau de la tine. Eu doar v-am zis.
Category Archives: mărgica mea
Nu era spam
Primesc, nitam-nisam, un mail – mai să cred că-i vreun spam în stilul ălora nigeriene de la prinţul pierdut al Republicii NgNg sau de la loteria din Tokelau înştiinţîndu-mă să-mi ridic marele premiu. Da’ nu, era un mail de la România literară.
Straniu e că, firesc şi fără nici un tamtam, o publicaţie care n-o duce pe roze se oferă să respecte un principiu de drept. Cum, frăţioare, în ţara asta? În ziua de azi?
Iar conţinutul mailului e ăsta:
„Ca urmare a aparitiei in revista noastra a unui fragment din traducerea pe care ati semnat-o la ultima carte a lui Philip Roth, avem rugamintea sa ne trimiteti o copie de buletin pentru intocmirea contractului de drepturi de autor si un numar de telefon la care va putem contacta in vederea remunerarii. “
Întîi m-am mirat şi m-am bucurat, apoi m-am întristat – din motivul că mi s-a părut nedrept să trăiesc într-o ţară în care lucrurile normale te miră. Într-un final, carevasăzică, iată, nici cînd a fost de bucurie n-am putut să mă bucur pînă la capăt.
Publicat în literatură, mass-media, mărgica mea, Traduceri
Etichetat drepturi de autor, Philip Roth, Romania literara, traducere
Gata şi cu Philip Roth
Publicat în literatură, mărgica mea, Traduceri
Etichetat Goodbye Columbus, Philip Roth, Polirom, Radu Pavel Gheo
Ona-san
Un an a durat, un taifun şi-un tsunami, dar japonezu’ care a zis că face o treabă o face; chiar dacă stă cu picioarele-n apă pînă la genunchi, lui îi merg computerele şi mintea.
Asta e, vasăzică, antologia: Time waits for no man – East European SF & Fantastica in the first decade of the 21st century. Realizată de dumneaei, publicată de dumnealor.
Harta invitaţilor (din România mai apare şi povestirea O femeie de succes, a Roxanei Brînceanu, pe care n-o găsesc nicăieri pe net să-i pun un link. Fato, fă-ţi un sait, un blog, un feisbuc, o păginioară, ceva!):
Şi de-aici începe textul meu, Eu şi un cîine, în traducerea lui Sumiya Haruya. Lectură plăcută… 😀
Dacă în japoneză nu vă place, îl aveţi în română aici. (Sau la tîrgul de carte, că tot începe de mîine la Romexpo.) În franceză bănuiesc că nu vă coafează.
Publicat în mărgica mea